Problemele alimentatiei moderne

Razboiul si bolile cardiovasculare

In 1940, Norvegia a fost ocupata de Germania nazista. In urmatorii 4 ani septelul norvegienilor a fost folosit, aproape in totalitate, pentru hranirea soldatilor germani. Zaharul, faina, uleiul si alte alimente procesate au fost rationalizate, deci accesibile in cantitati foarte limitate. Norvegienii au fost fortati sa-si schimbe dieta. A scazut consumul la carne cu 60%, la lapte cu 40%, la fructe cu 60%, la zahar cu 50%, la unt si margarina cu 40%, si a crescut la peste cu 200%, la legume cu 100%, la cartofi cu 120%.

 

(sursa)

 

Aproape imediat, cazurile de moarte din cauza bolilor cardiovasculare s-au redus semnificativ. Dupa 1945, cind norvegienii s-au intors la dieta lor obisnuita, situatia a inceput sa revina la cea de dinaintea razboiului.

 

 

Deci, aparent, la intrebarea “war, what is it good for” un raspuns posibil ar putea fi “face bine la inima”.

Acest episod este o spuza numai buna de tras pe o multime de turte: vegetarienii sustin ca scaderea consumului de carne si cresterea celui de alimente vegetale e implicata in reducerea bolilor cardiovasculare. Adeptii unei alimentatii traditionale sint de parere ca e vorba de eliminarea alimentelor procesate. Sustinatorii restrictiei calorice vad cauza in scaderea numarului de calorii consumate (-20%).
S-ar putea spune, de ce nu, si ca norvegienii n-au mai apucat sa moara de infarct pentru ca au murit din alte cauze. Evolutia unei boli cardiovasculare se face in timp, pe cind razboiul poate ucide instantaneu.

Totusi, in timp ce accesul la alimente ca piinea, zaharul, cafeaua a fost restrictionat incepind cu primavara lui 1940, carnea, ouale, lactatele au fost rationalizate abia la sfirsitul lui 1941. Graficul mortalitatii din cauza bolilor cardiovasculare arata ca aceasta a fost in cadere libera chiar de la inceputul ocupatiei, si nu incepind abia din al 2-lea an.
Norvegienii, deci, au fost pusi in situatia de a nu mai putea beneficia de alimentatia moderna si s-au trezit peste noapte mai sanatosi.

 

Doctorul Weston Price

Ideea ca alimentatia moderna ar avea efecte negative asupra sanatatii nu e noua.

Dr Weston Price a trait intre 1870 si 1948. Dentist fiind, s-a intrebat de ce in unele comunitati umane problemele dentare erau generalizate, in timp ce in altele lipseau. In 1939 el a publicat “Nutritia si degenerarea fizica” (Nutrition and Physical Degeneration) , o serie de studii etnografice de nutritie facute asupra mai multor culturi, incluzind indienii americani, polinezienii, pigmeii, aborigenii australieni.
In urma acestor studii, dr. Price a observat ca diferitele boli specifice culturii occidentale erau ca si inexistente in alte culturi. Mai mult, daca se intimpla ca aceste culturi sa adopte o dieta occidentala, ele incepeau sa se imbolnaveasca de boli specifice civilizatiei moderne.

 

Dieta comunitatilor de vinatori-culegatori

Ar parea, deci, ca evitarea zaharului, a fainii albe si a altor alimente procesate ar avea un efect pozitiv asupra sanatatii.
Multi experti duc ideea asta si mai departe, sustinind ca dieta oamenilor de dinainte de neolitic, de aparitia agriculturii, ar fi cea ideala pentru om. Ei spun ca oamenii pur si simplu nu sint adaptati “noii” (de cca 12 mii de ani) diete, pledind pentru una paleolitica. Oamenii (homo sapiens si stramosii lor directi), programati genetic din pleistocen, de mai bine de 2.5 milioane de ani, sa manince intr-un fel, ar avea de suferit odata cu trecerea la noua dieta aparuta odata cu agricultura.
Dar de ce ar adopta cineva dieta unor primitivi care isi petreceau scurta lor viata in boli, foame si mizerie? De fapt, ce mincau si cum traiau acesti oameni? Raspunsul la intrebare ar putea fi sugerat studiind populatiile contemporane de vinatori-culegatori.

 

 

Exista multe studii (exemplul 1,  exemplul 2) care arata ca acesti oameni nu o duc chiar asa de rau, ca nu sufera de boli degenerative, ca media lor de viata e de peste 70 de ani si, in cazul in care mor mai devreme, o fac din cauza lipsei antibioticelor, a unui sistem sanitar, a modului de viata periculos.

Vom vorbi despre toate astea in postarile urmatoare, ocazie cu care vom lansa primul nostru experiment: poate o dieta “naturala”, modelata dupa cea a oamenilor primitivi, sa ne ofere o sanatate mai buna?

 

 

 

V-ar mai putea interesa

Alimentele din dieta paleo Iata o scurta lista cu alimentele recomandate si cele de evitat in dieta paleo:  Alimente recomandate   carne, de p...
Pasi spre o sanatate mai buna – partea intii Cred cu tarie ca omul trebuie sa-si atinga excelenta in toate domeniile. Mai ales in sanatate, care sta la baza tuturor celorlalte aspecte ale vietii....
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestmail

Lasati un comentariu

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>